Iarna e anotimpul în care
Ziua-i mai mica, noaptea-i mai mare!
Fulguie iarnă și frige de nas
În alb se îmbracă tot ce-a rămas.
Copiii așteaptă nerăbdători
Moșii bărboși de sărbători.
Renii cu sănii grăbiți printre nori
Te inspiră să-nveți, copile, să zbori!
Totul e basm într-o iarnă fidelă –
Țurțuri la streșini de caramelă!
Case înalte devin tot mai scunde,
Oamenii par grăbite secunde.
***
Privesc prin geam la timpul de-afară:
– Ce ierni cumplite-au fost odinioară!
Doar că poeții cu talentul lor
Le-au îmblânzit ca să ne fie dor.
Sergiu Afanasiu
0 Comentarii